Importanța fermentației

Serena Cuoghi
Titlul de profesor de biologie

Încă din Egiptul cel mai Antic, fermentația devenise o resursă atât de utilitară, încât, chiar și fără a o înțelege, le-a permis să potolească inclemența climatului arid, cu grația de o bere bună, în timp ce păstrarea alimentelor în oțet a fost o practică pe care fiecare oraș a putut să o descopere și să o adapteze în funcție de resursele și aromele fructelor care au avut Din progresele în cunoștințe și tehnologie, fermentația acționează într-o serie de scopuri prin degenerarea zaharuri din diverse surse: 1) obținerea de alcooli cu o gamă largă de utilizări, de la băuturi de agrement până la controlul infecții; 2) producerea oțetului folosit din conservare sau ca simplu condiment pentru nenumărate alimente, datorită acțiunii sale și antimicrobiene; 3) transformarea laptelui în iaurt, permițând digestia acestuia chiar și pentru cei mai intoleranți, precum și regenerarea florei bacteriene gastrointestinale naturale; 4) producerea de brânzeturi complexe, a căror contribuție cea mai mare a fost aceea de a putea crește și prelungi utilizarea laptelui ca sursă de hrană; și 5) crearea celor mai gustoase pâini și deserturi care încântă toate culturile din întreaga lume.

Ca proces natural de transformare fizico-chimica a substantelor organice, prin actiunea microorganismelor prezente in mediu, fermentatia este prezenta inca de la începuturile societății umane, în ciuda faptului că în urmă cu puțin mai mult de un secol a fost posibil să se recunoască existența lumii microscopice și, chiar mai mult, să se înțeleagă cum se face ca acest tip de fenomene au fost. indusă de acțiunea unor forme de viață necunoscute până acum, devenind rapid o mare sursă de noi cunoștințe care a stârnit curiozitatea majorității oamenii de știință ai vremii, unind biologi, chimiști, fizicieni și chiar matematicieni în dezvăluirea tuturor misterelor dintre mucegaiuri, bacterii și câteva pahare de vin cu sandvișuri cu brânză.

Venituri financiare la descompunere

O mare parte din industrie și comerț este susținută de procese fermentative, depinzând direct sau indirect de produsele obținute prin acest fenomen. De exemplu, o parte din producția de zahăr din lume este destinată distilării alcoolilor obținute prin fermentarea zahărului, La rândul lor, diferiții alcooli produși, cum ar fi metanolul, etanolul și diferitele tipuri de alditoli, sunt utilizați de industrii în variate, care variază de la produse alimentare la auto, prin producția de produse farmaceutice și de băuturi alcoolice și chiar inputuri curatenie.

Impactul economic generat de fermentarea alimentelor are și repercusiunile sale negative. Industria alimentară, pe de altă parte, face investiții mari pentru a împiedica o mare varietate de produse să sufere procese de fermentare nedorite care le modifică compoziția moleculară, și deci proprietățile organoleptice, făcându-le improprii pentru consum, recurgând la diverse procese de sterilizare pentru eliminarea totală a microorganismelor de alterare, adăugarea de conservanți și implementarea de recipiente cu caracteristici specifice, după caz, care previn contaminarea conținutului său cât mai mult timp posibil, toate resursele care pot fi implementate atât artizanal, cât și industrial pe baza tehnici de conservare a alimentelor, dintre care unele prin ele însele pot folosi produse care au fost obținute inițial prin fermentație, cum ar fi oţet.

De la struguri până la vin și alte stomps

Un alt produs ancestral obținut prin fermentare este vinul, care spre bucuria tuturor și datorită marii bunătăți a viței de vie, se obține din de cantități mari de struguri, fiind la un moment dat în istorie imprecis că cineva a venit cu ideea genială de a-și obține sucul pentru a-l conserva cu mai mare usurinta, zdrobind fructele cu picioarele in lipsa blenderului, introducand astfel in lichid ciupercile care au ajuns sa produca surprinzatorul. rezultat.

Marea majoritate a produselor obținute prin acțiunea de fermentare a ciupercilor și bacteriilor au o istorie similară în ceea ce privește originile lor culturale, motiv pentru care Fermentația reprezintă un atu în rândul diverselor culturi ale lumii, promovând conservarea practicilor artizanale care profită de ea, chiar și în zone atât de industrializate precum cafea și cacao, deoarece prin alte mijloace prevăzute chiar și cu cele mai avansate tehnologii, nu a fost posibil să se reproducă nivelul de calitate, indicii și gusturile pe care fermentațiile naturale. legume şi fructe.

Lasă pe altcineva să-l digere mai întâi

Actiunea unor procese fermentative din punct de vedere al sanatatii, genereaza o alta sursa de beneficii, deoarece permite reglarea functiilor gastrointestinal prin ingestia de microorganisme numite probiotice, care contribuie foarte mult la regenerarea faunei si florei bacteriene.

În același mod, faptul că bacteriile sunt însărcinate cu digerarea lactozei prezente în lapte, prin fermentarea acesteia pentru producerea produselor lactate, a devenit cel mai mare aliat al umanității, având în vedere scăderea inevitabilă a toleranței la lactoză pe care o experimentează mamiferele pe măsură ce creștem și variam sursa de obținere. alimente.

Referințe

Benitez, L. T., Tovar, C. T., Ortiz, A. V., Dunoyer, A. T., Alvear, M., Castillo, C., … și Madariaga, N. (2010). Producția de bioetanol din fermentația alcoolică a siropurilor de glucoză derivate din cojile de portocale și ananas. Engineering Education Magazine, 5(10), 120-125.

Llerena, W. F. T. (2016). Îmbunătățirea procesului de fermentare a cacaoi. Universitatea Internațională din Andaluzia.

Bull, O. J. S., Buriticá, M. c. O. și Garcés, A. L. b. (2004). Obținerea acidului citric din zer prin fermentare cu Aspergillus spp. Jurnalul columbian de biotehnologie, 6(1), 43-54.